,, Ce-ai iubit în mine, Doamne ? "
ORFANUL LUI DUMNEZEU de Eliana Popa ( din volumul de poezii ,, Ce-ai iubit în mine, Doamne? ") Era o zi de iarnă tristă din viața unui copilaș, Ce tremurând stătea pe-o bancă într-o grădină din oraș. Avea hăinuta subțirică cu petice din loc in loc Și pantalonii găuriți, legați cu-o sfoară de mijloc! Avea un chip slăbuț și palid și vânătă de frig gurița, Ofta privind spre cer sărmanul și lacrimi îi brăzdau bărbița.. Dar cui să-i pese, cin' să-i șteargă obrajii plini de lacrimi grele? Cin' să-l întrebe de ce plânge și tot oftează cu durere? Mulți trec grăbiți pe lângă el și parcă nimeni nu îl vede, O, Doamne, cât de orbi să fie? În loc de inimă au pietre? Dar Dumnezeu ce vede toate și știe gândul omului, Nu lasă lacrima-n zadar să curgă, fără voia Lui! Și când băiatul privind cerul părea că tace resmnat, Un om, cu chip frumos de înger, lângă copil s-a așezat! Avea doi ochi adânci ca marea și-o frunte dalbă ca un crin Și vorba Lui era un cântec și glasul Lui era suspin: ,, ...
