Nu uita
Tăcerile din ochii tăi Îmi țipă în ureche, Aud din depărtări văpăi Ce nu-și găsesc pereche. Din cântecele necântate Se întorc mereu ecouri, În ochii tăi tăcute arte Se întorc iar în tablouri. Tăcerile, ca un parfum, Persistă în retină, De viață am ajuns nebun În criză de lumină. Și ce acorduri line tac În ochii tăi senini! De fericire mă îmbrac Cu-aromele de crini. Tăcerea asta dintre noi Are un gust ciudat, O întâmplare dintr-o joi, Un cântec necântat.