Nu uita

Tăcerile din ochii tăi 

Îmi țipă în ureche, 

Aud din depărtări văpăi 

Ce nu-și găsesc pereche. 

Din cântecele necântate 

Se întorc mereu ecouri, 

În ochii tăi tăcute arte 

Se întorc iar în tablouri. 

Tăcerile, ca un parfum, 

Persistă în retină, 

De viață am ajuns nebun 

În criză de lumină. 

Și ce acorduri line tac 

În ochii tăi senini! 

De fericire mă îmbrac 

Cu-aromele de crini. 

Tăcerea asta dintre noi 

Are un gust ciudat, 

O întâmplare dintr-o joi, 

Un cântec necântat.