Zambete, Poezii și Potriviri
Un zâmbet și o dimineață.
,,Am dor de poezie,
Și dor de tine, mult...
Dar, niciodată nu mai obosesc a scrie,
Eu nu mai folosesc condeiul,
Eu scriu cu sufletul...versuri, o mie,
In zâmbetul de dimineață,
Eu îți trimit numai iubire,
Nu cred că suntem simpli trecători,
Care se țin de mână,
Pășește lângă mine,
Dacă ai să dorești... și fericire.
A obosit condeiu,
Dar îl trezesc, în zgomot de dor crunt,
Şi-ncet, începe iarăşi a scrie,
Povestea noastră, cu dor mult...
De dimineață, ne-am zâmbit,
Fără, a şti ce naşte, ziua,
Eram doi trecători, ce se țineau de mână,
Şi-n ochii cu poezie neiertată
Un soare răsărit, în inimi și pe cer,
Îngână acum, doar poezia noastră,
Din caldele lui raze, încet acum se scurg,
Iubiri, ce încă nu-s trăite,
Şi toate versurile noastre."
© Autor
Emilia Manole & Silviu Cornea
Comentarii
Trimiteți un comentariu