fermecătoarea poezie

 Capitulare

Vreau  să fim geloși!

Să fim geloși și să ne certăm!

Să ne certăm rău, de dimineață până seara.

Și să nu ne împăcăm.

  Nu în ziua aia.

Să adormim așa, nervoși și supărați, dar, mai ales, geloși.

A două zi, cu ochii roșii de nesomn și cu forțe stinse,

 dar otrăvite,

să o luăm de la capăt și să ne scriem mesaje lungi, îmbrăcate în negru,

 în care eu să te ameninț că te părăsesc.

Moment în care tu te-ai opri din scris,

  ți-ai smulge o mânecă de la impecabila ta cămașă albă

 și ai flutura-o înaintea ochilor mei, strigând:

 "Gata războiul, să vină înapoi iubirea!"

Și, în timp ce războiul si-ar strânge armele,

părăsind câmpul de luptă,

 ar fi imposibil să nu observ, cu coada ochiului,

 cât de fermecător ești în impecabila ta cămașă albă,

 chiar și cu o mânecă smulsă.