Scrisoarea unui tata

"Scrisoarea unui tată."

"Copiii mei.
Azi, am înțeles că nu mai sunt cine am fost pentru voi..
Azi eu nu mai simt că va sunt tată, eu simt ca vă sunt o povara.
Azi am aflat cu uimire ca tata este, Tata doar cât timp copilul are nevoie de el, azi devine o povara.
Cândva am fost cel in brațele căruia căutați adăpost si alinare.
Am fost ființa pe care o iubeați cel mai mult, după mama voastră.
Când eram tatăl vostru ma întrebați cu spaima in priviri  si in glas dacă am să vă părăsesc vreodată,si imi, spuneați că atunci când veti  fii mari veți avea grija de mine și de mama voastră așa cum am avut și noi grija de voi.
Azi abia dacă mă mai priviti.
Azi un telefon nu mai dati.
Am vrut să vă simțiți în siguranță, să nu cunoașteți grijile vieții și a oamenilor răi, să vă puteți bucura de copilăria voastră, apoi de tinerețe, și mai târziu de familia voastră.

Mă iertați că mă plâng azi, dar nu m-a pregătit viața și nimeni pentru ceea ce simt eu astăzi.
Nu am avut timp să mă obișnuiesc cu idea că, intr-o zi nu voi mai fi tată pentru voi, decât o povară.

Mă iertați că am lăcrimat in fața voastră, că am căutat adăpost in sufletul vostru, că mi-am așezat sufletul la picioarele voastre.

Să mă iertați copii mei că nu mai pot fi ceea ce am fost cândva pentru voi!
Cu dragoste tatăl vostru."

Text preluat