O POEZIE PE ZI

  " Doamne...dacă prin absurd
Într-o zi m-ai întreba
Care-i dorul meu ascuns
Care e dorința mea
Nu ți-aș spune despre vise
De mărire și putere
Nu ți-aș cere bogăția
Lumii, ce odată piere
Ci, cu cerul și pământul
Te-aș ruga Părinte Sfânt
Să lași pace și iubire
Peste-acest bătrân pământ
Căci mi-e dor...mi-e dor de-o lume
Unde dragostea domnește
Unde iarna nu ucide
Și focul nu pârjolește
Și mi-e dor...mi-e dor de oameni
Ce nu uită a iubi
Ce au învățat să ierte
Și frumos știu a trăi...
Doamne, dacă într-o zi
Prin absurd m-ai întreba
Care-i dorul meu ascuns
Care e dorința mea;
Vreau o lume minunată
Plină de a Ta iubire
Și o viață unde pacea
Înflorește-n fericire!

Când nu ai ce face și "talentul" te pălește."