“E timpul să-ţi vină mintea acasă. E timpul să trăieşti şi să înveţi să râzi. Trebuie să înveţi să asculţi blestemata muzică a vieţii, să venerezi spiritul din spatele ei şi să râzi de distorsiunile ei. Asta-i tot. Nu ţi se va mai cere nimic altceva.” - Hermann Hesse

Contemplare - Lauda omului

Din punctul de vedere-al copacilor, 

soarele-i o dungă de căldură, 

oamenii - o emoţie copleşitoare... 

Ei sunt nişte fructe plimbătoare 

ale unui pom cu mult mai mare! 

Din punctul de vedere-al pietrelor, 

soarele-i o piatră căzătoare, 

oamenii-s o lină apăsare... 

Sunt mişcare-adaugată la mişcare 

şi lumina ce-o zăreşti, din soare! 

Din punctul de vedere-al aerului, 

soarele-i un aer plin de păsări, 

aripă în aripă zbătând. 

Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite, 

cu aripi crescute înlăuntru,

care bat plutind, planând, 

într-un aer mai curat - care e gândul!