15 Mai - Ziua Bujorului, floarea națională a României 🌺🇷🇴 (floarea prosperității, a onoarei și a respectului)

 15 Mai - Ziua Bujorului, floarea națională a României 🌺🇷🇴 (floarea prosperității, a onoarei și a respectului)

La data de 27 octombrie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1041 Legea nr. 285/2022 privind declararea bujorului ca floare națională a României. 🌺🇷🇴

Bujorul ca floare națională include toate cele cinci specii care cresc spontan pe teritoriul României din Banat până în Dobrogea și din Oltenia până în Transilvania și Moldova: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica, precum și trei specii cultivate: Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa.

Bujorul românesc (Paeonia peregrina Mill. var. romanica) este o specie de bujor din familia Paeonia prezentă în pădurile de câmpie sau la marginea acestora, în Dobrogea, Muntenia și sudul Moldovei. Floarea roșie are petale mai puține decât bujorul de grădină. Este o plantă ocrotită de lege, nu trebuie distrusă sau colecționată.

În România, ideea unei flori naționale s-a conturat încă din timpul domniei Regelui Carol I, fiind făcute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri: măceșul, floarea de colț, bujorul "românesc" – Paeonia peregrina, var. romanica, etc.

🌺Cinci specii de bujor cresc spontan în România în rezervații naturale protejate prin lege, având un mare potențial biologic și ornamental;

 🌺Pe lângă speciile spontane, în țară există și 3 specii cultivate cu peste 100  de varietăți și soiuri;

 🌺În mai multe regiuni ale țării sunt organizate anual în luna mai, sărbători și festivaluri ale bujorului;

 🌺Bujorul are un mare potențial decorativ fiind nelipsit din parcuri, grădini private și publice;

🌺 Datorită adaptabilității sale ecologice foarte ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape pe întreg teritoriul țării, de la câmpie până la regiunile muntoase;

🌺 Florile de bujor sunt foarte îndrăgite în întreaga țară, constituind surse de inspirație pentru folclor, muzică, literatură și arta poporului român;

🌺 Peste 100.000 de români poartă prenumele sau numele de Bujor.

B ucuria inimilor îndrăgostite
U vertura  zilelor de mai
J ocul frumosului absolut
O brazul plin de fericire
R afinament de culoare în petale
U nica  și delicată floare
L egământul prosperității și bogăției

    ✍️Legenda bujorului...
 
   🌺 BUJOR era fiul unui împărat bătrân şi tare paşnic. Aflându-se pe patul morţii, bunul împărat îi zise feciorului:
   - Dragul tatii, eu n-am duşmani, după cum bine ştii. Războaie cu vecinii n-am purtat. Am însă un mare necaz, BUJOR. Cunoşti şi tu povestea ...

   - Da, tată! răspunse fiul cu o mare durere în suflet. Toată lumea ştie despre lacul blestemat din codrul de brazi, acolo unde trăiesc stafiile şi ielele amăgitoare. Ielele cele spurcate, care-i prefac pe oameni în măgari şi în viţei, schimonosindu-i.

Ochii împăratului luceau de spaimă.

    - Să nu te duci niciodată acolo, BUJOR. Niciodată să nu te duci la lacul ielelor ...
Împăratul căzu pe pernă, fără suflare. BUJOR îi închise pleoapele şi-l jeli îndelung. Acum el era stăpânul împărăţiei. Avea buzduganul în mână şi coroana de aur pe cap.

    După câţiva ani, când promisiunile se uită, noul împărat BUJOR umbla prin târguri şi prin sate. Tocmai trecea pe lângă pădurea adâncă, în mijlocul căreia se afla lacul cel blestemat. Era noapte şi luna lumina feeric împrejurimile. Deodată, pe BUJOR începu să-l fure somnul.
Cântau privighetorile, dar şi ielele vrăjite care apăreau goale şi ademenitoare la marginea poienii.

    - Doamne, oştenii mei s-au tolănit pe iarbă şi-au adormit. Şi caii s-au culcat, iar zânele frumoase şi zâmbitoare mă poftesc în pădure ...
Bujor mergea magnetizat, după iele şi stafii, până într-o dumbravă fermecată. Ielele albe jucau în jurul tânărului împărat care se ruşinase de goliciunea ielelor şi obrazul i se înroşise ca focul.

   - Să- l prefacem în viţel! râse o zână.
   - Ba să-l facem în gândac!
 hohoti răutăcioasă alta.
   - Broscoi i-ar sta mai bine, hihi, mai zise una înaltă.

    Mama ielelor, tot aşa de atrăgătoare ca şi fiicele sale, purta pe cap o coroană sclipitoare, bătută în pietre preţioase. Ea zise:
   - Nu, nu! Pentru că dumnealui, fiul de împărat s-a înroşit la faţă, poruncesc să se prefacă imediat în floare. Floare roşie. Aşa să rămâie!
   Într-o clipă, trupul lui BUJOR intră într-un vârtej şi se transformă într-o floare roşie ca jarul, destul de mare şi bătută ca un pămătuf.
Apoi, ielele au dispărut în lacul blestemat. Mai apoi, oamenii au numit floarea cea roşie BUJOR.

   BUJOR a rămas până astăzi, după numele lui BUJOR, fiul împăratului, care fusese vrajit de zânele cele rele, ca să se transforme în floare 0 floarea de bujor, foarte frumoasă ce nu s-a mai văzut! 🌺🌿🍀🌱🌺

Preluat © Povesti cu tâlc