Întotdeauna în tendințe nepotrivite !
Un negustor în Piaţa Mică,
(Era Oltean, Jar nu ovrei,)
Ceru să'i dau p-o pătlăgică
Enorma sumă de opt lei.
Aduc elogii firi-mi calme
Cu toţi cei cari mă cunosc;
Da'n loc d'opt lei, 'i-am dat opt palme.
Trosc-pleosc, trosc-pleosc, trosc-pleosc.
Plângând, zarzavagiu 'mi dele
Acest răspuns de m-a tâmpii:
-Eu, dom le, - o pereche de ghete
Lei patru sute am plătit!
Văzând cismarul căi de vină
Că vinetele s'au scumpit,
Mă duc şi'l bag, iute 'n maşină
Şi 'i trag până 'l-am ameţit.
Mi-a spus, văilându-se, cismarul:
- Nedrept afront mă faci să
'nghiţ.
Ce vrei să fac, când cârciumarul
îmi ia azi doi-trei lei p'un şpriţ?
Cu 'njurăluri şi cu sudalme,
Căpăţânos ca un catâr,
M'am dus şi'n fabrica de palme
Pe cârciumarul nostru 7 vâr.
Şi cârciumarul ştiţi ce'mi spuse
?
—Mneala, prea'i crezi pe
gazetari.
Cum vrei s'am eu preţuri reduse,
Când p'un sacou dau opt sutari?/
La croitor atunci de grabă
Pornesc, şi aţi ghicit ce fac :
I-achil cu galantoama'mi labă...
Echivalentul unui frac.
Dar protestă dărj inculpatul:
-Mai ieftin eu nu pot să vând,
Căci zilnic îmi percepe
Stalul Drept bir tot ce'i trece
prin gând!
Când m-am convins şi eu, în fim,
Că Slatu 'nlreg trebuie săi bag
In palmele astei maşine,
'M-am hotărât să mă retrag.
Ş-apoi ancheta-mi înghiţise
Averea-mi toată pe trăsuri;
Un braţ aproape'mi amorţise,
In palme- aveam opt bătături.
Şi în sfărşit, iare-aveam frică
Că toţi cei. cari i-am pleznit
La urma urmei or să zică
Că chiar eu traiul 'l-am scumpit.
In adevăr, l astă părere
Mulţi au ajuns, pe şleau vă spun:
Nu e pungaş cel care cere,
Ci-ăl care dă este nebun.
De gabardine şi taftale,
Ca Stan Păţitul eu vă spui,
De icre moi şi trufandale,
Mai puneţi-vă pofta 'n cui!
Altminteri veţi intra cu toţi,
Dame, bărbaţi, români, streini,
Gâştile-alăturea cu hoţii
In palmele aslei maşini!
Vă doresc să fiţi curioşi!
Cu multă consideraţie pentru apreciere!
🇷🇴 D▲NUR◑M▲NI▲ 🇷🇴
Comentarii
Trimiteți un comentariu